„Programare pentru copii, gândire computațională și resurse educaționale digitale”
Imaginează-ți că vrei să faci ninsoare într-un joc Scratch. Ai putea desena 50 de fulgi de zăpadă separat — sau poți spune calculatorului: "ia un singur fulg și copiază-l de câte ori ai nevoie, exact când ai nevoie."
Aceasta este clonarea.
O clonă este o copie identică a unui sprite, creată în timp ce programul rulează. Nu o desenezi tu în prealabil — ea apare singură, la momentul potrivit, face ce i-ai spus, apoi dispare.
Clona moștenește tot de la sprite-ul original: forma, culoarea, costumul, efectele active în momentul creării. Din acel moment însă, trăiește independent — se poate mișca altfel, poate avea o altă culoare, poate dispărea când atinge marginea ecranului.
Gândește-te la o mașină de copiat: introduci o foaie originală, apeși butonul de 10 ori și obții 10 copii identice. Fiecare copie poate fi apoi modificată independent — poți scrie pe una, poți îndoi alta — fără să afectezi originalul sau celelalte copii.
În Scratch, sprite-ul original este foaia originală. Blocul create clone of myself este butonul de copiere. Iar blocul when I start as a clone îți spune ce face fiecare copie după ce iese din mașinărie.
Clonarea este primul contact al unui copil cu un concept esențial din informatică: nu repeta manual același lucru — automatizează-l. În loc să creezi 20 de sprite-uri identice și să scrii același cod de 20 de ori, scrii codul o singură dată și lași calculatorul să îl multiplice.
Acesta este gândirea unui programator real.
Descoperă mai jos blocurile exacte, exemplele interactive și regulile de care trebuie să ții cont →